Aș spune că între multinaționale și companiile de stat există un semn de „egalitate” într-o anumită măsură. Ambele tipuri de organizații se bazează pe ierarhie și mai ales pe limitarea informațiilor care circulă, pe respectarea regulilor și a procedurilor.
Însă, vorbind despre modalitatea de lucru putem spune că există diferențe când vine vorba despre program. În mediul privat programul nu este fix, dacă „arde” atunci stai, iar flexibilitatea o dai tu prin rezolvarea proiectelor la timp, în timp ce într-o instituție publică programul de lucru este 8-16, de puține ori fiind nevoie să stea un angajat peste program.
Birocrație există în ambele părți, însă într-o companie privată parcă e mai ușor de suportat, deși trebuie să îți iei concediu într-o perioadă în care nu ai proiecte de predat sau o perioadă mai puțin aglomerată, mai ales dacă nu ai un coleg care să rămână pe poziții.
La stat birocrația derivă din considerente politice.
Cultura organizațională a unei companii private este orientată către profit cu anumite obiective de atins (pe departamente), în timp ce într-o instituție publică este vorba mai mult despre îndeplinirea unor sarcini conform unor „rețete” și orientarea către proces și respectarea normelor.
Companiile private aduc în prim plan know how-ul și competitivitatea, adică oamenii sunt motivați să învețe, să avanseze.
În ceea ce privește politicile de resurse umane, cred că în instituțiile de stat acestea au rămas undeva acum 10 ani în urmă (bine, se dau și „concursuri”), iar în mediul privat deja oamenii de HR pun în aplicare IA (se folosesc de inteligența artificială pentru a recruta).
Long story short…
Munca la stat vs munca la privat
- program de lucru fix vs program de lucru flexibil cu posibilitate de a munci peste program;
- relații formale cu superiorii vs relații mai deschise cu superiorii;
- stabilitate a locului de muncă vs posibilitate de a promova sau de a pleca;
- …
Lista poate continua, chiar ne puteți scrie, în funcție de mediul în care lucrați, ce diferențe există la voi.
